În timp ce speța se muta la CAF, UEFA devenea complice în culisele cazului. De fapt, Steaua n-a riscat nimic. Singurul care risca totul, respectiv capitalul politic, era Gigi Becali.
Cazul „Valiza” ar fi mers fără scandal sau demiteri spre decizii de catifea, dacă Gigi Becali nu ar fi fost acea persoană tumultuoasă pe care o cunoaștem cu toții. Realizând destul de târziu care sunt implicațiile a doi ani de suspendare de pe orice stadion, patronul stelist a acționat în spatele scenei într-un mod care a dus la aruncarea în aer a credibilității, și așa discutabile, a celor trei Comisii pe la care a trecut cazul, cea de Disciplină, cea de Apel și CAF. Din rațiuni de imagine
Sursele care au dezvăluit jurnaliștilor ProSport adevărata derulare a evenimentelor susțin că verdictul s-a aflat mereu sub un permanent control al conducerii FRF, care îi sugerase președintelui CAF, Daniel Florea, să găsească o portiță elegantă prin care să anuleze sau să reducă pedeapsa lui Becali. Nu de dragul lui Gigi, ci pentru că era vorba de Steaua, adică cel mai important club românesc. „Nașul“ și Lupescu n-ar fi vrut să riște propagarea unei imagini proaste în Europa, în condițiile în care oricum nu stăm foarte bine și abia începem să contăm.
Gigi Becali a pornit furtuna
După ce a calculat că, pentru imaginea sa, dispariția de pe stadioane ar fi un dezastru cu implicații decisive și asupra traiectoriei sale politice, Gigi Becali n-a așteptat ajutor din partea lui Mircea Sandu, s-a pus pe treabă și, prin argumente ușor de dedus, i-a determinat pe membrii CAF, în frunte cu Daniel Florea, să întoarcă total și brutal deciziile luate la Disciplină și apoi la Apel, compromițând întreaga federație, care oricum pregătise o soluție salvatoare pentru acest caz.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER